Actualitate

Sub presiunea lui Trump, UE și-a prezentat ‘Busola Competitivității’ pentru a rezista în competiția cu SUA și China

Foto: iStock

Diminuarea birocrației și a costurilor cu energia se numără printre obiectivele enunțate miercuri de Comisia Europeană în ‘Busola Competitivității’, un plan de creștere a competitivității UE ce plasează companiile în centrul mandatului de cinci ani al președintei Ursula von der Leyen, după ce aceasta a pus în ultimii ani accentul mai mult pe protejarea mediului, relatează AFP.

Prezentarea ‘Busolei Competitivității’ vine sub presiunea amenințărilor noului președinte american Donald Trump de creștere a protecționismului prin introducerea de taxe vamale și de asemenea sub presiunea investițiilor uriașe în inteligența artificială (AI).

‘Este timpul să relansăm motorul inovației’ în Europa, a remarcat președinta Comisiei Europene în prezentarea proiectului. Totuși, ea a asigurat că nu se pune problema renunțării la angajamentele de mediu ce urmăresc combaterea încălzirii globale. ‘Vreau să fiu foarte clară, Uniunea Europeană își menține direcția în ceea ce privește obiectivele Pactului Verde’, a atenționat Ursula von der Leyen.

La capitolul digital, Statele Unite și China au avansat puternic, lăsând în urmă Uniunea Europeană rămasă împotmolită în stagnare. UE dorește acum să reintre în această cursă prin implementarea recomandărilor făcute anul trecut de foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi în două rapoarte foarte mediatizate.

Primele propuneri concrete privind reducerea poverii administrative asupra companiilor și ajutoarele pentru industria curată sunt așteptate pe 26 februarie.

– Șocul simplificării –

Inițiativele cuprinse în Pactul Verde european au diminuat competitivitatea unor sectoare economice europene, prin urmare unele companii amenință tot mai mult că-și vor reloca în afara UE unitățile de producție.

De partea cealaltă, ecologiștii se tem că, prin concesii făcute acestor companii, ar putea fi diluate angajamentele cuprinse în legislația europeană ce are ca obiectiv combaterea încălzirii globale. Ursula von der Leyen ‘a îmbrățișat apelurile lobby-urilor, ale neo-liberalilor și extremei drepte’ și ‘își confirmă ofensiva masivă împotriva legislației de mediu’, a acuzat de pildă eurodeputata Marie Toussaint, din grupul Verzilor.

Zeci de acte normative europene vor fi revizuite pentru a reduce birocrația, în special un text emblematic privind relațiile dintre companii și sub-contractanții lor, un altul privind sistemul de raportare socială și de mediu, precum și ‘regulamentul Reach’ pentru protejarea sănătății umane împotriva riscurilor asociate substanțelor chimice.

De asemenea, va fi creată o nouă categorie de companie mijlocie, situată între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și marile grupuri, astfel încât pentru ‘mii de companii’ să fie diminuată povara reprezentată de multitudinea reglementărilor.

Un regim juridic european specific, distinct de cele 27 de jurisdicții naționale, va fi de asemenea creat pentru a permite companiilor inovatoare să aplice ‘reguli armonizate’ în materie de faliment, legislație a muncii și fiscalitate.

– Energie mai ieftină –

În urma sancțiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina, UE și-a pierdut sursa de gaz rusesc ieftin și suferă de pe urma unor costuri energetice mult mai mari decât cele ale concurenților săi internaționali.

Pentru a-și salva industria, UE trebuie să își reducă dependența de combustibilii fosili. ‘Trebuie să ne dezvoltăm în continuare producția de energie din surse regenerabile și în unele țări a energiei nucleare’, a spus anterior Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, ea recunoscând astfel rolul energiei nucleare, care a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles.

‘Busola’ Comisiei Europene are de asemenea în vedere ‘facilitarea contractelor pe termen lung pentru achiziția de energie electrică’ și accelerarea investițiilor în rețeaua de transport și stocare a energiei.

– Ajutoare pentru industrie –

Ajutoare de stat ‘țintite și simplificate’ vor fi introduse pentru a încuraja tranziția verde a industriei. Pentru o eficiență maximă, un vicepreședinte al Comisiei Europene, Stephane Sejourne, a cerut ca aceste ajutoare să fie direcționate cu prioritate către primele 100 de situri cele mai mare emițătoare de CO2, care însumează mai mult de jumătate din emisiile industriale în UE.

Vor fi concepute și ‘etichete’ sub care să se dezvolte cererea de produse cu emisii reduse de carbon. De exemplu, Bruxellesul intenționează să dezvolte astfel un așa-numit oțel ‘verde’, a cărui cerere este în prezent aproape zero din cauza costurilor prohibitive.

Pentru sectoarele aflate în cea mai mare dificultate, precum chimia, siderurgia și sectorul auto, planuri sectoriale specifice vor fi elaborate încă din anul în curs.

– Relaxarea regulilor privind concurența –

Inovația în sectorul tehnologic necesită bugete foarte mari pe care doar companiile cele mai mari și le pot permite. De aici rezultă nevoia unor fuziuni între companii la nivel internațional.

Or, atunci când Comisia Europeană examinează autorizarea unei fuziuni, ia în considerare mai ales efectele acesteia asupra prețurilor, cu obiectivul de a menține competiția pe piața internă, ceea ce limitează constituirea unor companii de mari dimensiuni capabile să concureze mai eficient concurenții din țările terțe.

Prin urmare, Mario Draghi a recomandat adaptarea reglementărilor privind fuziunile pentru a ține cont și de efectele lor pozitive asupra inovației. El a discutat cu Comisia Europeană, care a anunțat ‘o revizuire a orientărilor pentru evaluarea fuziunilor’.

– Reducerea dependențelor –

Stephane Sejourne dorește să fie accelerată redeschiderea minelor de metale rare în Europa și a primit la Comisia Europeană deja 170 de proiecte de exploatare minieră sau de cercetare, proiecte deseori contestate la nivel local din cauza efectelor asupra mediului.

Obiectivul acestor proiecte este reducerea dependenței UE față de state terțe, în special față de China. ‘Vom facilita’ eliberarea avizelor, a promis comisarul european responsabil cu strategia industrială.

‘Busola’ mai prevede și crearea unei platforme pentru achiziționarea în comun a materiilor prime strategice. Ea insistă asupra dezvoltării unor parteneriate internaționale pentru a face aprovizionările mai ‘reziliente’, inclusiv pentru tehnologiile verzi (solare, eoliene), cele digitale (cipuri) sau pentru ingredientele esențiale în producția de medicamente.

Într-un text provizoriu, ‘Busola Competitivității’ menționa introducerea de anul viitor a unei ‘preferințe europene în achizițiile publice’ pentru anumite tehnologii critice, măsură cerută de Franța pentru a răspunde restricțiilor impuse de China, țară care și-a limitat exporturile de minerale rare.

– Construirea uniunii economisirii –

Piața unică europeană există de peste treizeci de ani și a contribuit la crearea unor mari companii europene în industrii precum cea chimică, aeronautică și auto. Însă această piață unică suferă de pe urma unor ‘unghiuri moarte’, mai ales finanțele, dar și telecomunicațiile, energia și apărarea, ce sunt în continuarea fragmentate de diferite reglementări naționale.

‘Înlăturarea barierelor rămase și extinderea pieței unice vor contribui la competitivitatea în toate dimensiunile sale’, susține Comisia Europeană.

Unificarea piețelor europene de capital este o prioritate, dar interesele naționale divergente împiedică de zece ani progrese la acest capitol. Rezultatul este că, deși UE are o monedă unică, start-up-urile sale nu pot atrage volume de capital comparabile cu cele ale concurenților din SUA.

Ursula von der Leyen a promis în acest sens la Davos o primă măsură concretă, respectiv crearea de ‘noi produse europene de economisire și investiții’.

Cele mai recente știri

To Top